Bolnavi de inimă programați la operații abia în 2017. Nu sunt bani pentru intervenții

Trist, dar adevărat! Deși pe secția de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență ajung pacienți în stare foarte gravă, a căror viață atârnă de un fir de ață, din păcate, ei nu pot fi operați imediat. Motivul? Nu sunt bani. De foarte multe ori, oamenii suferă de infarct și uite-așa se declanșează boala. În unele situații, ei au nevoie de reconstrucție de valvă, aici fiind cazul bolnavilor cu stenoză de aortă sau a unor inele speciale pentru pacienții cu patologie valvulară mitrală, alteori li se montează by-pass-uri etc. Indiferent de situație, cei care ajung pe masa de operație se află într-o stare extrem de delicată.

"La acest moment, în România există doar zece astfel de centre, unde pacienții să poată fi operați. Din păcate, banii sunt limitați, iar programul în cadrul căruia bolnavii sunt supuși intervențiilor chirurgicale nu ne permite operarea lor de urgență. În prezent, avem programări pe trei luni înainte la pacienții cronici", ne-a declarat șeful secției de Chirurgie Cardiovasculară, dr. Marius Militaru. Totuși, în cazul în care un pacient se prezintă la spital într-o stare precară de sănătate și viața acestuia se află în pericol, acesta poate fi supus unei intervenții chirurgicale mai repede decât alte persoane. "Nu putem să riscăm ca bolnavul să moară, așa că îl vom opera de urgență", a subliniat el.

Medicul a precizat că, dacă în Germania, unde și-a desfășurat activitatea timp de doi ani, puteau fi operați mii de bolnavi, la Constanța este dezastru. Aici, din cauza banilor, nu pot fi programați pentru operație decât două persoane pe săptămână.

"Teoretic, ar trebui să operăm cam 2.000 de pacienți pe an și noi facem numai 1.000 pe an, tocmai de aceea există și liste de așteptare. În străinătate, fiecare centru în parte face 1.000 de pacienți pe an, nu ca la noi", a subliniat dr. Militaru. El sfătuiește oamenii să vină mai repede la spital, nu doar atunci când sunt aproape de amputație, ci atunci când îi doare piciorul la mers, nu când nu mai suportă durerile. Cei mai numeroși pacienți care ajung pe secție sunt cei cu afecțiuni coronariene și arteriopatii, în ambele cazuri, după ce li se desfundă arterele din corp, li se montează by-pass-uri sau li se efectuează alt tip de intervenții. După 4-5 zile bolnavii pleacă acasă.

Ce sunt afecțiunile coronariene și arteriopatiile

Inima furnizează nu numai oxigen, dar și substanțe nutritive tuturor organelor, prin intermediul sângelui. Pentru a putea realiza această sarcină, inima este irigată permanent de către arterele coronare care îi furnizează astfel sângele necesar oxigenării. Gradul de obstrucție arterială (stenoza arterială) determină frecvența și modul de instalare a crizelor de angină pectorală. Atunci când stenoza este severă, durerile vor apărea la efort moderat sau chiar și în stare de repaos. Angina se manifestă printr-o durere toracică, senzație de apăsare, obstrucție sau arsură în spatele sternului sau în partea stângă a pieptului. Obstrucția totală a unei artere datorată unui cheag de sânge blocat în porțiunea unei stenoze provoacă infarctul. Arteriopatia obliterantă sau arterita, cum mai este denumită, este o boală arterială care determină reducerea progresivă a diametrului arterelor, cu scăderea fluxului sanguin ce ajunge la țesuturi. Arteriopatia obliterantă este mai frecventă la persoanele vârstnice și afectează în primul rând arterele membrelor inferioare (picioare) și mai rar arterele membrelor superioare.

Citeşte articolul integral pe sănătate.cugetliber.ro